vineri, 17 decembrie 2010

amina

2010: anul nasterii ei. totul incepe cu ea, de cand am stiut ca exista.
cum e sa ai un copil? coplesitor.
iti da masura adevaratei tale naturi: esti o fiinta fragila, si daca ai primit un dar e din mila cerului si a pamantului. nasterea unui copil te invata mai ales ca nimic din ce conteaza pe lumea asta nu obtii prin vointa ci prin pogorarea gratiei. si ca nimic din tot ce poti sa faci nu te ridica la inaltimea darului.
a naste un copil e o spovedanie - lumii.
a naste un copil iti da vietii o dimensiune pe care nu o cunosteai. amina imi tot spune ca universul ei ar fi un pic mai frumos daca l as privi cu dragoste de mama. am inteles asta abia acum. acum cand, inainte de a opri calculatorul dupa inkeierea unui textuletz, mi a fost din nou dor de ea. zambea in somn. mi am promis sa caut cu toata fiinta zambetul asta de copil, acolo unde nu mai e nici o speranta de gasit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu